MIREASA ANDREEA

Andreea cică semnifică o persoană războinică. Iată că această Xena sub acoperire a fost și ceva mai firavă, suavă, neajutorată, adică mireasă.

Și, așa cum îi stă în fire unei asemenea ființei gata de luptă la orice oră și care stă ca o oală sub presiune, cu răbdare ioc…

…și-a ales rochia cu un an înainte, a comandat-o cu 11 luni înainte și și-a ridicat-o cu câteva ore înainte de nuntă. Adevărul e că o bătea gândul să o ia chiar în ziua nunții, dar cununia civilă de dimineață a făcut-o să se răzgândească.

…și-a cheltuit un salariu întreg pe o pereche de sandale. Sandale pentru rochia de mireasă. Cumpărate în luna februarie a aceluiași an, ce credeai? Sandale. Ce dacă se mărită toamna?! Și, Doamne, cât a mai alergat și după ele, poate rămâne desculță în ziua cea mare. Din februarie până în octombrie.

…a mers la muncă până înainte cu două zile de ajunseseră colegii să o întrebe când se mărită, ea nu-și mai ia concediu??

…s-a măritat răcită moartă. Îi curgea nasu’ cascadă înainte să între în concediu, nu i-a trecut nici cu Nurofen, nici cu frecție cu spirt. Nimic, nada. Noroc că avea rochie cu buzunare.

…s-a trezit atât, dar atât de calmă, în ziua cu pricina, încât zici că făcuse yoga-n somn. Părinții îi erau mai agitați. De obicei ea transpiră, că nu e gata la timp, că nu ajunge, că câr, că mâr. Dar a fost atât de punctuală… Și nici roșu n-a avut pe ea.

…și-a lipit 2 post-it-uri floricele, de culori diferite, pe ambele fețe ale buletinului cu mesajul “vă rog nu capsați buletinul, mulțumesc!”. Pleca din țară a doua zi, își făcuse și check-in-ul ca domnișoară, și avea morcovelul în fund.

…habar nu avea cum arată buchetul ei de cununie civilă. A vorbit cu florăreasa, i-a dat poze cu ținuta și a așteptat nepăsătoare. Bine măcar că știa la biserică ce buchet va avea, ăla era stabilit concret!

– Alo? Bună dimineața, viitoarea mea soție! Ce faci, viitoarea mea soție?

– Bine.

– Pot să mănânc și eu un măr?

– …

– Un măr, pot să mănânc?

Să mănânce, mă întreabă pe mine ce să mănânce… Nu știu, gândesc eu.

– Ce măr?!

– Din buchet!

– Hai, mă Aleeeeeeeeex, era o surpriză, nu trebuia să știu cum arată buchetuuuul. Hai pa!

– Ăăă, bbbăă, staaaii..

Tic tic tic…, s-a închis apelul.

…și nici aranjamentele de masă nu știa cum vor arăta. Și nici acum nu știe. Noroc cu pozele…

…a stat fără voal până în ultima săptămână – să dea sau să nu dea 2000 lei pe un voal? A dat doar 1000 și la purtat de la 3 până la 8. Seara.

…și-a făcut manichiură normală înainte de nuntă, cu o zi, abia după ce s-a întors din săptămâna de miere a mers să se pricopsească cu o semipermanentă. Ce, nu poți fi mireasă cu unghiile ciobite?  Știi cum e, dacă nu-i minte, vai de mâini. Și, evident, pedichiura etalată avea, cred, mai mult de o săptămână. Andreea, ce să zici… A, că a avut unghiile roz! Ca la Paris, când a cerut-o Alex!

…nu a arătat nimănui rochia de mireasă. Doar mamei că, na, cineva trebuia să o sfătuiască, să plătească și să o îmbrace.

…habar n-a avut ce să facă cu pletele. A făcut probă cu două zile înainte, iar machiajul fuse decis în ziua cu pricina.

…a avut o idee genială de poze. I-a spus fotografului. Între timp a uitat de ea și a rătăcit recuzita.

…nu a avut domnișoare de onoare. Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Rochițele identice, adică.

…n-a pus gura pe mâncare. Aperitivul l-a lăsat în farfurie, pe motiv de emoții pentru dansul mirilor. Abia a rumegat o rucola, ceva. Peștele l-a halit în proporție de 40%, adică aproape tot, comparativ cu restul. Sarmale ciuciu, că o ia cu păr ridicat. La carne deja a început să plece lumea, așa că a început să facă genuflexiuni și 50 de metri garduri după tort. Ei, dar ce zici, la tort nu s-a lăsat, l-a mâncat în două ore, dar l-a mâncat!

…a rezervat săptămâna de miere cu 8 luni înainte. Și moartă, ea mergea în Nisa. Nu conta, că nu degeaba achitase tot.

…a făcut zeci de schimburi de mailuri, a zgâit ochii pe opis mai ceva ca o pisică ce-a ochit un șoricel, porumbel, și tot a omis pe cineva CONFIRMAT. Pe ultima sută de metri, ghici ce!, cine schimba opisul și muta oamenii ca la șah? Exact, Andreea.

…a scris numele invitaților, pe opis, cu roz. Opis amplasat la intrare, unde nu bătea lumina prea bine și oamenii se zgâiau crunt să se identifice.

…nu a vrut să poarte lentile de vedere, așa că s-a simțit Alex mai bărbat că i-a fost sprijin. Nu bate prea bine la distanță, așa că dacă i-a zâmbit cineva Andreei și ea nu i-a răspuns, s-o ierte, da’i mioapă.

…a vrut fără drept de apel să aibă o temă la nuntă. Care e cea mai simplă? Călătoriile. Era aproape decisă până când a mers la local și a văzut aranjamentele pentru o nuntă cu tema, surpriză!, călătoriile. A zis stop și a rămas fără temă. Nu prea mult, că a derivat de la invitația cu copac. Toamna era prea mainstream, așa că a ales fix… copacul! În viață trebuie să sădești un copac, să construiești o casă și să faci un copil, corect? Ei, n-a făcut niciuna, stai liniștit, dar măcar stă bine cu teoria.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *